F&F

Asa e. Cred ca asta e motivul pentru care engleza a ajuns sa fie limba internationala de afaceri, sa fie folosita intre piloti si turn de control, etc., fiindca e mai logica si mai simpla decat franceza sau spaniola.

Bogdan Am folosit exemplul cu engleza din 2 motive: ca sa fac o paralela.

A, inca ceva si am incheiat subiectul. In cazul in care ai 2 prenume, si te cheama Adrian Ion Paunescu, unde Adrian e prenume, Ion e al doilea prenume si Paunescu e numele de familie, In engleza ordinea corecta este Adrian (first name) Ion (middle name) Paunescu (name / family name / surname).

zyz probabil din motivul pe care l-a zis Bogdan. E mult mai usor sa faci ordinarea persoanelor pe liste dupa numele de familie, cu toate ca, din puctul meu de vedere, ar fi acelasi lucru daca s-ar face dupa prenume. Mergi la vot, da? Te cauta pe lista dupa numele de familie, dar la fel de usor ar fi sa te caute dupa prenume. Dupa exemplul de mai sus, e totuna ca te cauta la A, de Adrian, sau la P, de la Paunescu. Usurinta in folosirea numelui de familie primul e, poate, data de faptul ca ii gasesti pe toti la aceeasi litera, respectiv P, Paunescu Adrian, Paunescu Monica si Paunescu Adrian Jr. Cum ziceam mai sus, asa e si in engleza. De aia ii zice first name la prenume, ca sa fie primul. Asadar, atat in romana, cat si in engleza, italiana si probabil si alte limbi, e corect prenume + nume. Oricum, dpmdv, nu exista niciun dubiu despre ordinea corecta a numelui complet al unei persoane.

ordinarea, da.

nu mai stiu. Probabil nu. Dar acum, cand imi scriu numele undeva (nu, nu pe gard!), imi scriu prenumele si apoi numele. pai cum sa nu fie asa? cuvantul "prenume" nu ti se pare ca e in romana? si atunci, daca e PREnume, nu e normal si logic ca e inainte de altceva, gen nume?! Daca mergem pe ideea latinitatii limbii romane, atunci: prenume n. 1. nume, care, la Romani, preceda numele de familie: Cezar purta prenumele de Caius; 2. azi, nume de botez. Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink prenúme n., pl. tot așa (lat. praenomen. V. pronume). Nume care se punea înaintea numeluĭ de familie la Romanĭ, ca Marcus(Tullius Cicero) orĭ Caius (Julius Caesar).

adica? Tine de gramatica, fiindca are legatura cu ordinea cuvintelor in propozitie sau a propozitiilor in fraza. Forma corecta e prenume + nume. Daca crezi ca nu conteaza ordinea cuvintelor, intre urmatoarele 2 situatii nu ar trebui sa fie nicio diferenta: "o masina noua" sau "o noua masina". Asa-i ca nu inseamna acelasi lucru? Deci, topica cuvintelor trebuie respectata ca sa transmiti corect informatia. Ok, in cazul numelor poti sustine ca daca ii spui Adrian Popescu sau Popescu Adrian e acelasi lucru, respectiv e vorba despre aceeasi persoana. Dar asta nu inseamna ca forma Popescu Adrian e corecta. Cum am spus mai sus, am observat ca, atunci cand e vorba de personalitati publice, tot timpul se foloseste ordinea corecta, respectiv prenume + nume. Gandeste-te la orice exemplu vrei. Pe de alta parte, cand cunosti pe cineva, acel / acea cineva tinde sa se prezinte in forma nume + prenume, respectiv Paunescu Adrian.

Bogdan nu. cefi fiindca e PREnume, asadar sta inaintea numelui.

Bogdan, 3 exemple de nume romanesti de baiat care sa se termine in "a" ? Zyz Uite legatura pe care am facut-o eu, intre romana si engleza, ca sa ma ajute sa tin minte anumite lucruri: niciodata nu am stiu, in engleza, care e first name si last name (sau surname). Avand in vedere faptul ca in romana prenumele e corect sa stea inaintea numelui de familie (si nu doar la persoane publice, gen Traian Basescu, Adrian Nastase, Loredana Groza, etc), e normal si corect ca cineva care se prezinta sa isi spuna numele sub forma prenume + nume, adica Adrian Popescu. De aici, am permutat in limba engleza si asa mi-a fost usor sa stiu ca first name = prenume, fiindca e primul, si last name (surname) = nume de familie.

Pai nici n-ai avea de ce sa pretinzi o asemenea ineptie.

Cand incetezi sa inveti, orice, de oriunde, esti senil sau leguma. Nu tu. Ziceam la general.

@simi lea ciupa, eu sau odata / o data?

oare acolo unde am bolduit ar fi trebuit cu cati de i ? si, pe langa asta, esti si foarte modest si niciodata nu te lauzi cu nimic, cand ai ocazia, chiar daca a te lauda nu ar avea nimic in comun cu subiectul discutat.

Paul, cand ai cu cineva o discutie despre cum sa scrie corect un cuvant si cu cati i, nu mai poti face trimiterea spre matematica de care se pomeneste in postarea ta, respectiv asocierea cu un termen matematic 2i. Este clar ca discutia e despre altceva. Asadar, daca tu mi-ai spune ca se scrie cu 2 i nu ar provoca nicio confuzie in capul meu, astfel incat, prin lipsa lui "de", sa nu inteleg la ce te referi.

avand in vedere faptul ca "i" poate fi numarat, am putea spune ca se comporta ca un substantiv. Asadar, cand numeri substantive, ca sa le afli genul de exemplu, numeri "un baiat, doi baieti", "o fata, doua fete", "un sant, doua santuri", niciodata nu o sa zici "un baiat, doi de baieti", ceva de genul. Asadar, de aici eu as zice ca e corect "un i, doi i".

asa e. cu doi i. nu (mai) stiu de ce. la fel cum e corect sa zici clasa intai, nu intaia.

Mda, si eu mancam gramatica pe paine, acum multi ani. Examenul de admitere la faculta a fost din gramatica si, restul de 50%, media de la bac. A, si sa ma laud: nu am facut tenis de performanta, in schimb am intrat la facultate al 4lea, din vreo 12 persoane pe un loc. Am inceput cu ore de gramatica in particular de la inceputul clasei a 11a.

Asa e.

bine zyz, in cazul asta: Se da fraza: “Daca barbatul ar sti valoarea pe care o are femeia ar merge in patru labe.†Lipseste o virgula. Unde e locul ei? PS> Cineva, stim noi cine, ar pune cel putin 4 virgule in fraza de mai sus.

Corect.

ia, liniste acolo, in spate! posteaza MAS!

ifx GTFO aia e singura pe care ai vazut-o?

@zyz titlu: "gramatica limbii romane". Ai dreptate, ma refer la cea engleza. +1 @paul dy2 e un maestru al derapajului controlat.

prea tarziu.

pe principiul, nu o luati ca pe o ofensa cand cineva incearca sa va corecteze anumite greseli de exprimare, facute din neatentie, nu din necunoastere.